CARCÁN, carcane, s. n. Guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța. – Din fr. carcan. Vezi definitia »

MINOIÁN s.n. (Ant.) Civilizație care a avut ca centru insula Creta și s-a dezvoltat între începutul mileniului III și sec. XV î.e.n. // adj. Minoic. [Pron. -no-ian. / < fr. minoen, cf. Minos – rege mitic al Greciei]. Vezi definitia »

TROIÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Troia. II. adj. referitor la Troia. ♦ calul ~ = a) cal uriaș de lemn construit de ahei după sfatul lui Ulise, care, introdus în Troia cu războinicii ascunși în el, a pricinuit căderea cetății. b) mijloc perfid folosit de cineva pentru a submina situația sau acțiunile cuiva. (< lat. troianus) Vezi definitia »

MEDELEÁN, -Ă, medeleni, -e, adj. (Reg., despre animale) Foarte mare și puternic; uriaș. – Ucr. medeljan „câine mare”. Vezi definitia »

CANADIÁN, -Ă, canadieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Canadei sau este originară de acolo. 2. Care aparține Canadei sau populației ei, privitor la Canada sau la populația ei. [Pr.: -di-an] – Din fr. canadien. Vezi definitia »