Definita cuvantului recrudescență
RECRUDESCÉNȚĂ s. f. revenire într-o formă mai acută a unei boli, epidemii; înrăutățire, agravare. ◊ (fig.) reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat, mai intens a unei activități, a unui proces etc. (< fr. recrudescence)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu recrudescență
privítă (-te), s. f. – 1. Legătură de nuia. – 2. Piesă metalică ce îmbracă leuca de la car. – Var. (3) priviță. Sl. previti „a lega”, cf. sb. previjati „a lega” (Candrea). În Olt. și Trans. Cu ultimul sens indică o contaminare cu pleviță. Vezi definitia »
cătărambă, cătărămbi s. f. palmă dată cuiva. Vezi definitia »
METONOMÁZĂ s.f. Metonomasie. [Cf. fr. métonomase]. Vezi definitia »
păoánă, păoáne, s.f. (reg.; mai ales la pl.) podoabă făcută din una sau mai multe pene de păun, purtată de flăcăi la pălărie; păun. Vezi definitia »
sfășiúță, sfășiúțe, s.f. (reg.) 1. fâșie mică. 2. bucată mică de pământ lungă și îngustă. Vezi definitia »