tăcătór, tăcătoáre, tăcătóri, tăcătoáre, adj. (reg.) 1. tăcut. 2. prefăcut, cu gânduri ascunse; șiret. Vezi definitia »

IMPACTÓR s. n. aparat medical pentru impactarea fragmentelor osoase prin prinderea în șuruburi. (< fr. impacteur) Vezi definitia »

GLOBUȘÓR, globușoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui glob. – Glob + suf. -ușor. Vezi definitia »

RECEPTÓR, -OÁRE, receptori, -oare, subst., adj. 1. S. n. Sistem tehnic destinat să primească (și să dirijeze) un anumit material. 2. S. n. Aparat, instalație, mașină, dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă. Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis. Receptor radio = radioreceptor. 3. S. m. (Fiziol.) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși. 4. Adj. (Tehn.) Care receptează, care primește (o acțiune mecanică, un curent, un semnal etc.) – Din fr. recepteur. Vezi definitia »

coțór, coțóri, s.m. (reg.) cotoi, pisoi, motan, cotoșman, mârtan. Vezi definitia »