urciór (-oáre), s. n. – Vas de lut cu gîtul strîmb. – Var. ulcior. Lat. urcĕǒlus (Cipariu, Elem., 54; REW 9079), cf. it. orciuolo, v. fr. orçuel, prov. orsol. Var., prin analogie cu ulcea (Tiktin; Candrea) sau mai probabil prin disimilare. Vezi definitia »

CLARVĂZĂTÓR, -OÁRE, clarvăzători, -oare, adj. (Despre oameni) Care vede desfășurarea în viitor a unei situații mai clar, mai limpede decât alții; (despre acțiuni) care dovedește perspicacitate, clarviziune. – Clar + văzător (după fr. clairvoyant). Vezi definitia »

CALANDRÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la calandru. (< fr. calandreur) Vezi definitia »

pumnór, pumnoáre, s.n. (reg.) 1. vatra unei case țărănești; cuptoriște. 2. firidă. Vezi definitia »

SCUMPUȘÓR, -OÁRĂ, scumpușori, -oare, adj. Scumpișor. – Scump + suf. -ușor. Vezi definitia »