PÍSTRĂ, pistre, s. f. (Reg.) Pânză groasă cu dungi colorate, întrebuințată la confecționarea saltelelor. – Et. nec. Cf. sl. pistrŭ. Vezi definitia »

PARAGÓGĂ s. f. adăugare a unui sunet sau a unei silabe la sfârșitul unui cuvânt; epiteză (2). (< fr. paragoge) Vezi definitia »

vatelínă s. f., g.-d. art. vatelínei; pl. vatelíne Vezi definitia »

CONDESCENDÉNȚĂ s. f. Purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență. ♦ (Peior.) Aer de superioritate, infatuare, semeție. – Din fr. condescendance. Vezi definitia »

UNGVÍCULĂ s.f. (Bot.) Partea inferioară a petalelor, care se îngustează și este acoperită de caliciu. [Cf. lat. unguiculus – unghie mică]. Vezi definitia »