PREZBIACUZÍE s.f. (Med.) Leziune senilă a urechii. [Pron. -bi-a-, gen. -iei. / < fr. presbyacousie, cf. gr. presbys – bătrân, akouein – a auzi]. Vezi definitia »

ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie) Vezi definitia »

LĂCĂTUȘERÍE s. f. v. lăcătușărie. Vezi definitia »

TITANOMAHÍE s. f. (mit.) lupta titanilor. (< fr. titanomachie) Vezi definitia »

ZĂLUZÍE, zăluzii, s. f. (Reg.) Rătăcire a minții, nebunie. – Zălud + suf. -ie. Vezi definitia »