COTEICÚȚĂ, coteicuțe, s. f. Diminutiv al lui coteică. – Coteică + suf. -uță. Vezi definitia »

zeínă s. f., g.-d. art. zeínei Vezi definitia »

AUTODÍNĂ s.f. Montaj de radiorecepție care folosește același tub electronic ca detector și oscilator. [Pron. a-u-, pl. -ne. / fr. autodyne]. Vezi definitia »

vrăcinínță s.f. (înv.) vindecare. Vezi definitia »

INFERÉNȚĂ s.f. Operație logică de derivare a unui enunț din altul, prin care se admite o judecată (al cărei adevăr nu este verificat direct) în virtutea unei legături a ei cu alte judecăți considerate ca adevărate. [< fr. inférence, cf. lat. inferre – a duce]. Vezi definitia »