HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Atenție! Vezi definitia »

TROMBOCITEMÍE s. f. prezența exagerată a trombocitelor în sânge; trombocitoză. (< fr. thrombocytémie) Vezi definitia »

ENDOSCOPÍE s. f. Metodă de examinare pe viu a unui organ cavitar sau tubular cu ajutorul endoscopului. – Din fr. endoscopie. Vezi definitia »

Expresie preferata de domnul presedinte Basescu Vezi definitia »

REEXPOZÍȚIE s.f. Repriză (4) [în DN]. [Gen. -iei, var. reexpozițiune s.f. / < fr. réexposition]. Vezi definitia »