SERVÁNT s.m. 1. Militar care deservește un tun, o armă automată. 2. (În trecut) Om de serviciu cu atribuții speciale în anumite instituții. [< fr. servant]. Vezi definitia »

AFRÓNT s.n. Insultă în public; jignire, ultragiu; dezonoare. [Pl. -turi. / < fr. affront]. Vezi definitia »

DISTONÁNT, -Ă, distonanți, -te, adj. Care distonează; strident; fals. – Distona + suf. -ant. Vezi definitia »

Consimtamant, aprobare, incuviintare data cuiva pentru a face ceva; Expresie: A fi in asentimentul cuiva = a proceda in conformitate cu dorinta cuiva, a avea aprobarea cuiva intr-o actiune. Vezi definitia »

ALÍNT, alinturi, s. n. (Poetic) 1. Alintare. 2. (Rar) Mișcare grațioasă, legănare ușoară. ♦ Răsfăț, răzgâială. – Din alinta (derivat regresiv). Vezi definitia »