Definita cuvantului restanță
RESTÁNȚĂ s. f. 1. plată neachitată la termen; rest. 2. lucrare rămasă în întârziere. ◊ examen nepromovat la termen. (< it. restanza)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu restanță
AGENȚIA ROMÂNĂ DE PRESĂ (AGERPRES), v. ROMPRES. Vezi definitia »
plísă2, plíse, s.f. (înv.) țesătură de bumbac asemănătoare cu catifeaua, având părul mai lung pe față; pluș. Vezi definitia »
GHEÁRĂ, gheare, s. f. 1. Formație cornoasă ascuțită, curbată, crescută la vârful degetelor unor reptile, păsări și mamifere, servind mai ales la apărare și la atac. ◊ Expr. (Fam.) A fi lung în (sau la, de) gheare = a avea obiceiul să fure. A-și scoate( sau a-și arăta) ghearele = a-și arăta fondul ascuns și rău al firii. A fi ( sau a cădea, a încăpea etc.) în ghearele ( sau gheara) cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) în posesiunea, în puterea sau sub autoritatea absolută a cuiva, la discreția cuiva; a fi prins (și ținut închis). A pune gheara (pe cineva) = a pune stăpânire (pe cineva); a prinde (pe cineva). A fi ( sau a se zbate) în ghearele morții = a fi grav bolnav, aproape de moarte. 2. (Tehn.) Piesă (1) asemănătoare cu o gheară (1), care servește la apucat, împiedicat etc. – Et. nec. Vezi definitia »
VALÚTĂ s. f. 1. unitate monetară care stă la baza sistemului monetar al unui stat. 2. totalitatea mijloacelor de plată (monede, bancnote, cambii, cecuri etc.) folosite în schimbul internațional. ♦ ~ forte = valută cu acoperire în aur care este acceptată de mai multe state. (< it. valuta) Vezi definitia »
SCRUMIÉRĂ, scrumiere, s. f. Obiect (de diferite forme și dimensiuni) în care se scutură scrumul de țigară și se aruncă mucurile și chibriturile arse; scrumelniță. [Pr.: -mi-e-] – Scrum + suf. -ieră (după fr. cendrier). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z