GLOSEMÁTICĂ s. f. ramură a lingvisticii structuraliste care aplică în domeniul semanticii teoria pozitivismului logic, considerând limba ca un sistem de relații interne, ca obiect în sine. (< fr. glossématique, engl. glossematics) Vezi definitia »

BÚHNĂ s. f. v. bufnă. Vezi definitia »

frâuă s.f. (reg.) săsoaică măritată. Vezi definitia »

APICOLÍZĂ s.f. 1. Operația de turtire a vîrfului unui plămân. 2. Leziune a vârfului rădăcinii dentare, datorită de obicei unor infecții cronice parodontale. [< fr. apicolyse, cf. lat. apex – vârf, gr. lysis – disociere]. Vezi definitia »

DIAGRÁMĂ s.f. 1. Reprezentare grafică care facilitează o demonstrație, care face să se înțeleagă un fenomen, care înfățișează corelația între două mărimi etc. ♦ (la pl.) Semne tipografice speciale cu care se culeg diferite probleme de șah. ♦ Schemă pentru fixarea locurilor în vagoane (la anumite trenuri). 2. Linie trasată de un aparat înregistrator. 3. (Bot.) Diagramă florală = proiecție orizontală a tuturor componentelor unei flori. [Pron. di-a-. / < fr. diagramme, cf. gr. diagramma – desen]. Vezi definitia »