SELENOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în selenografie. (< fr. sélénographe) Vezi definitia »

EPITÁF, epitafuri, s. n. 1. Inscripție funerară, în versuri sau în proză, cuprinzând elogiul defunctului sau o sentință morală; p. ext. placă cu o inscripție funerară. ♦ Poezie epigramatică având ca pretext moartea (imaginară) a unei persoane. 2. Obiect de cult care constă dintr-o bucată de stofă pe care este brodată o scenă reprezentând punerea în mormânt a lui Isus Cristos; aer² (2). – Din ngr. epitáfion, fr. épitaphe. Vezi definitia »

TIFLOGRÁF s. n. instrument cu ajutorul căruia orbii pot să scrie. (< fr. typhlographe) Vezi definitia »

TELESTEREOGRÁF s.n. Aparat pentru transmiterea la distanță a fotografiilor, a desenelor, a textelor etc. imprimate în prealabil pe un film special. [Pron. -re-o-. / < fr. téléstéréographe]. Vezi definitia »

PIRHELIOGRÁF, pirheliografe, s. n. Pirheliometru înregistrator. [Pr.: -li-o-] – Din fr. pyrhéliographe. Vezi definitia »