Definita cuvantului retoric
RETÓRIC, -Ă I. adj. care aparține retoricii; de retor. ◊ (peior.; despre stil) afectat, emfatic. II. s. f. 1. arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ♦ figură (de) ~ă = formă de exprimare, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și vigoare. 2. (peior.) declarație emfatică; afectare (< fr. rhétorique, lat. rhetorica, gr. rhetorike)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu retoric
APOSTÓLIC, -Ă, apostolici, -ce, adj. 1. Care aparține apostolilor (I 1), de apostoli; apostolesc. 2. Care aparține papei2, privitor la papă2; pontifical. – Din fr. apostolique, lat. apostolicus. Vezi definitia »
ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -ce, adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației; aristocrat. – Din fr. aristocratique. Vezi definitia »
STRATOSFÉRIC, -Ă, stratosferici, -ce, adj. Care aparține stratosferei, privitor la stratosferă. – Din fr. stratosphérique. Vezi definitia »
MOZÁIC2, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mozaismului. (< fr. mosaïque) Vezi definitia »
XILOLÓGIC, -Ă, xilologici, -e, adj. Referitor la xilologie. (din fr. xylologique) [def. TLF] Vezi definitia »