Definita cuvantului contigent
CONTIGÉNT s. n. v. contingent.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu contigent
OBLIGÁNT, -Ă adj. îndatoritor, amabil, binevoitor. (< fr. obligeant) Vezi definitia »
CEDÉNT s. m. creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță. (< lat. cedens) Vezi definitia »
STRESÁNT, -Ă adj. care provoacă stres (1). (< fr. stréssant) Vezi definitia »
NECOMBATÁNT, -Ă adj., s. m. (cel) care face parte din serviciile armate, dar nu ia parte efectivă la luptă. (după fr. non-combattant) Vezi definitia »
FOTODOCUMÉNT s. n. document fotografic. (< fr. photodocument) Vezi definitia »