LINIÁȚIE s. f. aspect vărgat al unor roci efuzive, produs de paralelismul mineralelor închise care s-au regrupat în benzi lungi pe direcții de scurgere. (< lat. lineatio) Vezi definitia »

POLIPEPTIDURÍE s. f. prezența popilpeptidelor în urină. (< fr. polypeptidurie) Vezi definitia »

retransmísie (re-tran-smi-si-e / -trans-mi-) s. f., art. retransmísia (-si-a), g.-d. art. retransmísiei; pl. retransmísii, art. retransmísiile (-si-i) Vezi definitia »

REPARÁȚIE, reparații, s. f. 1. Ansamblu de operații efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat, pentru a-l menține sau a-l readuce în starea normală de funcționare. ◊ Reparații capitale = înlocuirea sau refacerea completă a unor elemente principale ale utilajelor, agregatelor, clădirilor etc., Fig. supunerea organismului unor analize și tratamente generale în vederea restabilirii sănătății. 2. (Jur.) Acoperire a unui prejudiciu de către persoana răspunzătoare de pricinuirea lui, despăgubire a unei pagube. ♦ Fig. Satisfacție pentru o ofensă. [Var.: reparațiúne s. f.] – Din fr. réparation, lat. reparatio, -onis, germ. Reparation. Vezi definitia »

OPISTODONȚÍE s. f. situare a dinților frontali ai arcadei inferioare mult înapoia celor superiori. (< fr. opisthodontie) Vezi definitia »