REVERBERÁȚIE, reverberații, s. f. 1. Persistență a unui sunet într-o încăpere închisă, datorită reflexiei, după ce izvorul sonor a încetat să mai emită unde. ◊ Reverberație artificială = realizare cu mijloace acustice, electromagnetice, electromecanice sau electrice a unor efecte asemănătoare celor determinate de reverberația (1) naturală. 2. Reflexie a luminii. 3. Reflexie repetată a căldurii pe pereții unui focar sau ai unui cuptor special. ◊ Cuptor cu reverberație = cuptor cu acoperișul boltit, căptușit cu cărămidă refractară, în care încălzirea materialului se face prin contactul cu gazele de ardere și prin radiere din acoperișul boltit. – Din fr. réverbération. Vezi definitia »

vagotomíe (secționare chirurgicală) s. f., art. vagotomía, g.-d. art. vagotomíei; pl. vagotomíi, art. vagotomíile Vezi definitia »

măzănáie, măzăníi, s.f. (reg.) umflătură pe trunchiul copacilor; lemn cu noduri mari; tumoare. Vezi definitia »

ZOOFILÍE s.f. 1. Dragoste morbidă pentru animale, cu nuanță erotică. 2. Preferința unor țânțari pentru sângele animalelor. [Gen. -iei. / cf. fr. zoophilie, it. zoofilia]. Vezi definitia »

UTERALGÍE s.f. (Med.) Nume generic pentru durerile uterului. [Gen. -iei. / < fr. utéralgie]. Vezi definitia »