TORTÍL, -Ă adj. (Liv.) Care se învârtește în spirală. [Cf. lat. tortilis, it. tortile]. Vezi definitia »

epitrafíl (-le), s. n. – Obiect din odăjdiile bisericești în formă de fîșie lungă de stofă, cu motive religioase brodate, purtat de preoți cînd oficiază slujba. – Var. epitrahil, epitrafir, patrafir, patrahir. Mr. pitrăhile. Ngr. (ἐ)πιτραχέλη(ον). Sec. XVII. Vezi definitia »

INCLASIFICÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi clasificat. (< in- + clasificabil) Vezi definitia »

IMUÁBIL, -Ă, imuabili, -e, adj. Care rămâne veșnic același, care nu se schimbă; permanent, constant, imutabil. [Pr.: -mu-a-] – Din fr. immuable. Vezi definitia »

CONSEMNÁBIL, -Ă adj. (Demn) de consemnat; memorabil. [Cf. it. consegnabile]. Vezi definitia »