AROMEÁLĂ, aromeli, s. f. Stare de somnolență, de somn ușor. – Aromi + suf. -eală. Vezi definitia »

sicaménă (-ne), s. f. – Dud. Gr. συϰαμινος (Tiktin). Sec. XVI, înv., cultism. Vezi definitia »

AMÍBĂ s. f. protozoar unicelular fără membrană, dintr-o masă protoplasmatică, cu pseudopode. (< fr. amibe) Vezi definitia »

dáltă (dắlți), s. f. – Unealtă de oțel în formă de pană tăioasă. Sl. dlato (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Lexicon, 162; Cihac, II, 91; Conev 66), cf. bg. dlato, dleto, alb. dal’të. Metateza lichidei indică un împrumut foarte vechi, probabil anterior sec. XI (Rosetti, BL, XIV, 116), fiind poate unicul termen sl. de acest gen. Berneker 208 propunea ca etimon un sl. *dolto. Cf. baltă. – Der. dăltui, vb. (a sculpta, a ciopli); dăltuitură, s. f. (dăltuire, cioplire); dăltuitor, s. m. (cioplitor). Vezi definitia »

SUBCLÁSĂ, subclase, s. f. (Biol.) Subîmpărțire sistematică intermediară între clasă și ordin. – Sub¹- + clasă (după fr. sous-classe). Vezi definitia »