CONCORDÁNT, -Ă, concordanți, -te, adj. Care concordă (cu...), care coincide, care se suprapune cu... ♦ Straturi (sau formații) geologice concordante = straturi care s-au depus într-un proces continuu de sedimentare. – Din fr. concordant. Vezi definitia »

AMBIÁNT, -Ă adj. Înconjurător, din apropiere, vecin, din jur. [Pron. -bi-ant. / < fr. ambiant, cf. lat. ambire – a înconjura]. Vezi definitia »

CURÁNT adj.m. Medic curant = medic care îngrijește în mod obișnuit un bolnav. [< it. curante]. Vezi definitia »

HALUCINÁNT, -Ă adj. Care provoacă halucinații; uluitor, impresionant. [Cf. fr. hallucinant]. Vezi definitia »

zăcămấnt s. n., pl. zăcămínte Vezi definitia »