PARTITÚRĂ s.f. Note destinate unui ansamblu muzical; text muzical cuprinzând totalitatea notelor care se execută în același timp de către membrii unui ansamblu și care pot fi urmărite separat sau concomitent; (p. ext.) compoziție muzicală. [< it. partitura]. Vezi definitia »

hultuiálă, hultuiéli, s.f. (reg.) unplutură (din câlți, cârpe, hârtie) pentru menținerea prafului de pușcă în tuburile de vânat. Vezi definitia »

HÁSCĂ s. f. (Reg.) Bucată de piele care se pune la cizmă pentru a lărgi căputa. – Din pol. haska. Vezi definitia »

-IZÁNT(Ă), -ÍZĂ elem. -iza. Vezi definitia »

PERNIȘOÁRĂ, pernișoare, s. f. (Pop.) Perniță (I 1). Pernă + suf. -ișoară. Vezi definitia »