BOLÁRD s.m. Stâlp scurt de metal, cu patru pinteni laterali, montat pe chei, care servește la legarea navelor. [Pl. -rzi. / < engl. bollard]. Vezi definitia »

ANEMOCÓRD, anemocorde, s. n. Armoniu cu corzi. – Din fr. anémocorde. Vezi definitia »

PICÁRD, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Picardia. ◊ (s. n.) dialect vorbit în Picardia. (< fr. picard) Vezi definitia »

LONGOBÁRD, -Ă, longobarzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Triburi migratoare ale germanilor răsăriteni, care au locuit în antichitate în bazinul inferior al fluviilor Elba și Dunăre, iar în sec. VI s-au stabilit în nordul și în centrul Italiei; (și la sg.) persoană care aparținea acestor triburi. 2. Adj. Care aparține longobarzilor (1), privitor la longobarzi. – Din lat. Longobardus, it. longobardo. Vezi definitia »

cord (córduri), s. n. – Inimă. Lat. cor,-dis (sec. XIX). Termen medical. – Der. cordial, adj., din fr.; cordialitate, s. f. Vezi definitia »