îmă, s.f.(reg., înv.) Maică, mamă. Vezi definitia »

ÎMBĂLĂTÚRĂ, îmbălături, s. f. Faptul de a fi ud de bale sau de salivă; urmă, pată de salivă. ♦ Fig. Ocară, înjurătură, vulgaritate. – Îmbăla + suf. -ătură. Vezi definitia »

SUBMEDIÁNTĂ s. f. (muz.) contradominantă. (după fr. sous-médiante) Vezi definitia »

holoboácă s.f. (reg.) rachiu, holercă, stropșală, țuică. Vezi definitia »

NACÉLĂ s.f. 1. Coș deschis sau cabină (metalică) atârnată de un balon, în care se transportă aeronauții, lestul, aparatele de bord etc. ♦ Cabină a unui dirijabil, unde sunt instalate motoarele și în care sunt transportate persoanele etc. 2. Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări. [< fr. nacelle]. Vezi definitia »