GUZ, guzi, s. m. (Reg.) Nume dat unor animale rozătoare (mari). – Din magh. güzü. Vezi definitia »

ELECTROBÚZ s.n. Vehicul de transport în comun, cu motor electric, alimentat de acumulatoare. [Cf. fr. électrobus, germ. Elektrobus]. Vezi definitia »

RUZ s. n. vale scurtă săpată pe flancul unui anticlinal. (< fr. ruz) Vezi definitia »

TUNGÚZ, -Ă adj. limbi ĕ = grup de limbi altaice vorbite de popoarele de forestieri și vânători din Europa și Asia septentrională. (< fr. tongouse) Vezi definitia »

HARBÚZ, harbuji, s. m. (Reg.) Pepene verde. [Var.: arbúz s. m.] – Din ucr. harbuz. Vezi definitia »