ȚUGUIÁT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. [Pr.: -gu-iat] – V. țuguia. Vezi definitia »

irát (iráturi), s. n. – Venit al domnitorului. Tc. irad (Șeineanu, III, 71; DAR). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

ÎNTEMNIȚÁT, -Ă, întemnițați, -te, adj. (Adesea substantivat) Închis în temniță. – V. întemnița. Vezi definitia »

BILOBÁT, -Ă, bilobați, -te, adj. (Bot.) Alcătuit din doi lobi. – Din fr. bilobé. Vezi definitia »

DERIVÁT I. s. m. substanță preparată din altă substanță și care se aseamănă ca structură moleculară cu substanța din care provine. II. s. n. 1. produs industrial care se extrage dintr-o anumită materie primă. 2. cuvânt format prin derivare de la un alt cuvânt. 3. lucru care derivă din altul. III. s. f. (mat.) limita (finită) a raportului dintre creșterea unei funcții și creșterea argumentului, când acesta tinde către zero. (< deriva, după fr. dérivée) Vezi definitia »