LORNIÉTĂ s. f. binoclu mic de teatru; (p. ext.) lornion. (< fr. lorgnette) Vezi definitia »

coadă, cozi s. f. 1. agent de filaj; urmăritor. 2. pedeapsă restantă care, în cazul recidiviștilor, se adaugă la condamnarea cea nouă. Vezi definitia »

BIVALÉNȚĂ s. f. proprietate a elementelor bivalente (1). (< fr. bivalence) Vezi definitia »

MONOMÉMBRĂ, monomembre, adj. (Gram.; despre propoziții) Format dintr-un singur cuvânt. – Mono- + membră. Vezi definitia »

IMPRUDÉNȚĂ s.f. 1. Lipsă de prudență; neprevedere, nesocotință. 2. Faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă. [Cf. it. imprudenza, lat. imprudentia]. Vezi definitia »