crúh, cruhuri, s.n. (reg.) piatră neagră și lucie; cotroanță. Vezi definitia »

VĂZDÚH, văzduhuri, s. n. Înveliș gazos care înconjură Pământul; aer; straturile (mai) înalte ale atmosferei. – Din sl. vŭzduhŭ. Vezi definitia »

STUH s. n. v. stuf. Vezi definitia »

ASPARUH (ISPERIH), han al bulgarilor (c. 644-c. 700) de pe Volga și din regiunea M. Azov care au migrat spre V, ocupînd prin luptă terit. dintre Dunăre și M-ții Balcani (c. 680). A întemeiat primul țarat bulgar care a fost recunoscut de bizantini în 681. Vezi definitia »

pruh s.n. (reg.) cingătoare improvizată. Vezi definitia »