DIAFRÁGMĂ s. f. 1. mușchi care desparte toracele de abdomen. 2. membrană care reproduce sunetele prin vibrațiile sale. 3. placă subțire, opacă, cu deschidere reglabilă, care limitează fasciculele de lumină la trecerea printr-un sistem optic; blendă (2). 4. dispozitiv de închidere a unui recipient. 5. (constr.) perete portant pentru preluarea solicitărilor orizontale; planșeu, placă. 6. dispozitiv format dintr-o membrană cu orificiu pentru măsurarea debitelor sau vitezelor într-o conductă. 7. (med.) contraceptiv mecanic pentru femei. (< fr. diaphragme, lat., gr. diaphragma) Vezi definitia »

CHÍVERĂ s. f. v. chivără. Vezi definitia »

TELECONFERÍNȚĂ s. f. procedeu modern de telecomunicații care permite desfășurarea unor reiuniuni între mai multe orașe. (< fr. téléconférence) Vezi definitia »

CÓNCĂ s. f. (Arhit.) Acoperământ în forma unei jumătăți de cupolă. – Din fr. conque. Vezi definitia »

ROMÁNȚĂ s.f. 1. (În evul mediu) Poem narativ care celebra un erou, un fapt istoric deosebit. ♦ (Astăzi) Poezie lirică, duioasă și sentimentală, de obicei erotică, exprimând un sentiment de ușoară melancolie; cântec duios și trist. 2. Lucrare vocală cu conținut liric sau liric-dramatic; piesă instrumentală cu caracter cantabil, melodic. [< it. romanza, cf. fr., sp. romance, germ. Romanze]. Vezi definitia »