BASCÚLĂ, bascule, s. f. 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport. ♦ Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. – Fr. bascule. Vezi definitia »

meserníță, meserníțe, s.f. (reg. înv.) 1. măcelărie. 2. măcel, masacru. Vezi definitia »

IMORTÉLĂ, imortele, s. f. (Mai ales la pl.) Numele a două plante erbacee: a) siminoc; b) flori-de-paie. ◊ Imortelă galbenă = plantă erbacee ornamentală cu tulpina dreaptă și flori galbene (Helichrysum orientale). – Din fr. immortelle. Vezi definitia »

EMFÁZĂ s. f. 1. exagerare pompoasă în ton, în alegerea cuvintelor sau în atitudine; prețiozitate, afectare, poză. 2. mod de exprimare care denotă emfază (1). (< fr. emphase, lat., gr. emphasis) Vezi definitia »

promincă, prominci s. f. 1. pistă de alergare pe un hipodrom de trap. 2. (deț.) plimbare zilnică a deținuților în perimetrul penitenciarului. Vezi definitia »