Definita cuvantului năimi
NĂIMÍ, năimesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și refl. A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită. 2. Tranz. A închiria; a arenda. [Pr.: nă-i-. – Var.: nămí vb. IV] – Din năiem (înv. „chirie” < sl.).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu năimi
DEMI- elem. „jumătate”. (< fr. demi-) Vezi definitia »
ciolomí vb. IV refl. (reg.) a stărui, a insista. Vezi definitia »
adumí, adumésc, vb. IV refl. (înv. și fam.) a se îmbăta. Vezi definitia »
PRIMI- v. prim (3) [în DN]. Vezi definitia »
NĂMÍ vb.IV v. năimi. Vezi definitia »