PUSILANÍM, -Ă adj. (Liv.) Lipsit de curaj, laș, fricos; becisnic. [< fr., engl., it. pusillanime, lat.t. pusillanimis < pusillus – mic, animus – suflet]. Vezi definitia »

hârșím s.m. sg. (înv.) veste, pomină, nume-rău, buh. Vezi definitia »

știm s.n. (pop.) 1. fire de lână (scurte și de proastă calitate) care rămân, după dărăcit, în colții daracului; resturi de lână sau de cânepă ce ies din țesături, când se dau la piuă. 2. (fig.) păr (de pe capul omului). 3. (reg.) iarbă deasă, scurtă și greu de cosit. 4. (reg.) plantă cu tulpină rigidă, cu frunze subțiri și cu spicuri lungi; țăpoșică. Vezi definitia »

CLARÍSIM, -Ă adj. foarte clar. (< it. clarissimo, lat. clarissimus) Vezi definitia »

NOBILÍSSIM s. m. înalt demnitar bizantin, care urma în ierarhie după împărat. (< lat. nobilissimus) Vezi definitia »