ELECTRÓD, electrozi, s. m. Conductor electric prin care intră sau iese curentul dintr-un mediu conductor sau din vid. – Din fr. électrode. Vezi definitia »

HEXAPÓD, -Ă, hexapozi, -de, adj. (Despre animale) Care are șase picioare. ♦ (Substantivat, n.; la pl.) Clasă de insecte cu șase picioare; p. ext. denumire mai veche dată insectelor; (și la sg.) insectă care face parte din această clasă. – Din fr. hexapode. Vezi definitia »

ISOPÓD, isopode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee cu toracele compus din șapte segmente libere, fiecare segment având câte o pereche de picioare; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Fr. isopodes (<gr.). Vezi definitia »

prohód (prohóduri), s. n. – Slujba morților. Sl. provodŭ „moarte”, prochodŭ „moarte” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 297). – Der. prohodi, vb. (a face slujba morților; a îngropa), din sl. prochoditi. Vezi definitia »

IRÓD, irozi, s. m. 1. (La pl. art.) Veche dramă populară de origine creștină, reprezentând nașterea lui Cristos, pe care tineri costumați o joacă în perioada Crăciunului; vicleim. 2. Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu vicleimul. ♦ Fig. (Ir.) Comedian, paiață; om cabotin. – Din sl. irodŭ. Vezi definitia »