únde adv. – 1. Dinspre, în partea aceea, în locul acela: cortul unde el ședea (Negruzzi). – 2. Cînd: unde o cunoscu, căzu la pămînt (Dosoftei). – 3. Unde: unde am avut răgaz de scris? (Rebreanu). – 4. Pentru că: unde erau frați (Ispirescu). – Vulg. une, Trans. inde. Megl. iunde, istr. (dende). Lat. undĕ (Pușcariu 1812; REW 9062), cf. it., port. onde, prov. on, cat. hon, v. sp. ond. Sensul adv. a trecut ușor la înlocuirea pron. relativ în cazurile prepoziționale: în ex. 1 se poate spune și cortul în care el ședea. Această extensiune, care pare incorectă, apare adesea în limbajul vulgar din Munt., cf. toate fetele unde se înfățișase îl refuzase (Fundescu). – Comp. undeva, adv. (într-o anumită parte), der. vulg. undevași(lea). Cf. oareunde, oriunde. Vezi definitia »

DELFINÍDE s. n. pl. familie de cetacee carnivore: delfinii, marsuinii, narvalii etc. (< fr. delphinidés) Vezi definitia »

a-l arde (pe cineva) instalația expr. a-i fi foame sau sete (cuiva) Vezi definitia »

EFEMERÍDE s. f. pl. 1. ordin de insecte pseudonevroptere care nu trăiesc în stare adultă decât o zi. ◊ plante cu ciclul de viață foarte scurt. 2. tabele astronomice în care sunt indicate pozițiile zilnice ale aștrilor. 3. note, noțite (de ziar, de calendar) care indică evenimentele petrecute la epoci diferite în aceeași zi. 4. (fig.) gânduri, idei, lucruri etc. trecătoare. (< fr. éphéméridés) Vezi definitia »

poiéde, poiédii și poiézi, s.f. (înv.) 1. mulțime, grămadă, puzderie. 2. (în formele; poiadă, poiade) năvală; incursiune, invazie. Vezi definitia »