RÉBO s.n. Gen de rebus având soluția, ca și monoverbul, într-un singur cuvânt, care rezultă din citirea ligamentată a unor imagini, formând un tablou unitar. ◊ Rebo anagramat = rebo a cărui soluție se obține prin anagramarea literelor ce formează cuvintele ilustrate. [Pl. -ouri. / cf. fr. rebot – joc cu mingea]. Vezi definitia »

CARB(O)-/CARBONI- elem. „carbon”. (< fr. carb/o/-, carboni-, cf. lat. carbo, -nis, cărbune) Vezi definitia »

SEBO- elem. „grăsime”, „sebaceu”. (< fr. sébo-, cf. lat. sebum) Vezi definitia »

FLEBO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la o) venă”, „aparținând venelor”, „de vene”. [Var. fleb-. / < fr. phléb(o)-, it. flebo-, cf. gr. phleps – venă]. Vezi definitia »

TRIBO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(produs prin) frecare”. [< fr., it. tribo-, cf. gr. tribein – a freca]. Vezi definitia »