Definita cuvantului secluziune
SECLUZIÚNE s. f. 1. funcțiune psihologică ce asigură pasiv izolarea unei ființe de elementele defavorabile ale mediului înconjurător. 2. ~ pupilară = aderența marginii pupilare a irisului la cristalin. 3. stadiu în evoluția unui ciclon, contopirea fronturilor cald și rece, la o anumită distanță de punctul de convergență. (< fr. séclusion)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu secluziune
PRECIZIÚNE s. f. elem. precizie(2). Vezi definitia »
GENUFLEXIÚNE s.f. Îndoire a genunchilor, îngenunchere. [Pron. -xi-u-, var. genuflexie s.f. / cf. fr. génuflexion < lat. genu – genunchi, flexio – încovoiere]. Vezi definitia »
PERVERSIÚNE, perversiuni, s. f. Perversitate. [Pr.: -si-u-] – Din fr. perversion. Vezi definitia »
DEȘERTĂCIÚNE, deșertăciuni, s. f. 1. Lipsă de valoare, de folos, de importanță; zădărnicie; p. ext. lucru lipsit de valoare. 2. Preocupare pentru lucruri nefolositoare; ușurință, vanitate. – Deșert + suf. -ăciune. Vezi definitia »
CONCREȚIÚNE s.f. Concreționare. ♦ Depunere care se formează în rocile sedimentare prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase în jurul unui corp străin; sinter. ♦ Formațiune constând din precipitări de săruri în țesuturi sau organe cavitare. [Pron. -ți-u-. / < fr. concrétion]. Vezi definitia »