DĂULÁRE, dăulări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) dăula și rezultatul ei. [Pr.: dă-u-] – V. dăula. Vezi definitia »

vîltoáre (-ori), s. n. – 1. Vîrtej, bulboană. – 2. (Trans.) Piuă. – Var. vultoare. Creație expesivă, probabil var. disimilată a lui vîltoare. Legătura cu un lat. *voltorĭa (Pușcariu 904) sau lat. volutŭlāre, it. voltolare (Tiktin; Candrea; REW 9441) este improbabilă. – Der. vîltura (var. vîltora, învîltora, Trans. vultora, văltura), vb. (a da la piuă; refl., a se învîrteji). Cf. Iordan, BF, II, 187. Vezi definitia »

APACZAI CSERE [ɔpá:tɔi] János (1625-1659), învățat maghiar din Transilvania. Adept al raționalismului cartezian („Enciclopedia maghiară”). Vezi definitia »

MATOLÍRE, matoliri, s. f. (Arg.) Îmbătare. – V. matoli. Vezi definitia »

SIFONÁRE s.f. Acțiunea de a sifona și rezultatul ei. [< sifona]. Vezi definitia »