APRAXÍE, apraxii, s. f. (Med.) Lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului. – Din fr. apraxie. Vezi definitia »

OÍDIE s.f. Formă specială de conidie care se detașează de pe extremitatea unor filamente ale miceliului ciupercilor parazite, asigurând înmulțirea vegetativă. (din fr. oïdie) Vezi definitia »

GEMINÁȚIE s. f. 1. împerechere, îmbinare a două elemente. ◊ dublare a unei consoane. 2. anadiploză. (< fr. gémination, lat. geminatio) Vezi definitia »

DISPEPSÍE s.f. Digestie grea. [Gen. -iei. / < fr. dyspepsie, cf. lat. dyspepsia < gr. dys – dificil, pepsis – digestie]. Vezi definitia »

BARBAROLALÍE s. f. Vorbire stranie, neinteligibilă, sacadată, în schizofrenie. (<fr. barbarolalie) Vezi definitia »