ÎNVĂPĂIÁT, -Ă, învăpăiați, -te, adj. 1. Care arde cu văpăi, aprins (ca o văpaie); p. ext. (despre fața omului) înroșit ca focul; fig. (despre ochi sau priviri) scânteietor, arzător. 2. Fig. Înflăcărat, entuziasmat; pasionat. ♦ Iute, aprig. – V. învăpăia. Vezi definitia »

BIFUZELÁT, -Ă adj. cu două fuzelaje. (< bi- + fuzelat) Vezi definitia »

GRANÁT¹ s. n. silicat natural de calciu, fier, magneziu, aluminiu sau crom, cristalizat, de culoare roșie, din rocile eruptive, folosit ca piatră de șlefuit sau ca piatră prețioasă. (< germ. Granat) Vezi definitia »

CEFALOCORDÁT, cefalocordate, s. n. (La pl.) încrengătură de animale marine cu scheletul corpului format din coarda dorsală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. céphalocordates. Vezi definitia »

AVOCÁT, -Ă s. m. f. persoană care are calitatea de a acorda asistență juridică. (< fr. avocat, lat. advocatus) Vezi definitia »