MONOLITÍSM s.n. Caracter monolitic. [< fr. monolithisme]. Vezi definitia »

RELATIVÍSM s.n. 1. (Fil.) Doctrină idealist-subiectivă care exagerează relativitatea cunoașterii umane, negând caracterul obiectiv al adevărului. 2. Relativitate (1). [Cf. fr. relativisme]. Vezi definitia »

Microorganism din categoria termofilelor, a cărui temperatură optimă de mediu este în jur la 80°C. Vezi definitia »

ISOCRONÍSM s.n. v. izocronism. Vezi definitia »

ALOGÍSM s.n. 1. Judecată care contrazice logica. 2. Negare a gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, practicată de sceptici, mistici și fideiști. [Pl. -me. / cf. germ. Alogismus < gr. a – fără, logos – rațiune]. Vezi definitia »