FELÍDĂ, felide, s. f. (La pl.) Familie de mamifere carnivore cu corpul mlădios, cu coada lungă și cu gheare de obicei retractile; (și la sg.) animal din această familie; felină. – Din fr. félidés. Vezi definitia »

EPIFRÁZĂ, epifraze, s. f. Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. – Din fr. épiphrase. Vezi definitia »

MÁXIMĂ s.f. Gândire formulată concis, exprimând un principiu, o normă de conduită etc.; aforism, adagiu. [< lat. maxima, fr. maxime]. Vezi definitia »

RADIOFÍZICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază oscilațiile electromagnetice de înaltă frecvență, producerea și propagarea undelor radioelectrice etc. [Gen. -cii. / cf. fr. radiophysique]. Vezi definitia »

CEZÚRĂ s.f. 1. Pauză ritmică, care împarte versul în două emistihuri. 2. Pauză de respirație între fraze sau între două secțiuni înrudite ale unei lucrări muzicale. 3. (Tehn.) Diviziune a unei scări funcționale în dreptul căreia se schimbă treapta scării. [< fr. césure, lat. caesura – tăiere]. Vezi definitia »