RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. 1. (Reg.) Diminutiv al lui ruscă. 2. (Bot.) Cocoșel-de-câmp. 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori de culoare roșie (Adonis flammea). ◊ Compuse: ruscuță-de-primăvară (sau -primăvăratică) = plantă otrăvitoare caracteristică vegetației de stepă (Adonis vernalis); ruscuță-de-toamnă (sau -tomnatică) = plantă anuală cu flori de culoare purpuriu-închis (Adonis autumnalis). – Et. nec. Vezi definitia »

LÓNJĂ s. f. piesă mobilă ajutătoare, la învățarea unor mișcări acrobatice, în gimnastică, sărituri în apă etc. ◊ curea de piele, coardă pentru dresajul cailor și câinilor. (< fr. longe) Vezi definitia »

ÓFTIGĂ s. f. v. oftică. Vezi definitia »

GIUBELÚȚĂ, giubeluțe, s. f. Diminutiv al lui giubea. – Giubea + suf. -uță. Vezi definitia »

ROMÂNÍSTICĂ s. f. studiul limbii, culturii și literaturii române. (< român + -istică) Vezi definitia »