CITOCÍD, -Ă adj., s. n. (substanță) care distruge celulele vii. (< cito- + -cid) Vezi definitia »

SPIROCÍD, -Ă adj., s.n. Antiluetic. [< fr. spirocide]. Vezi definitia »

EPITELIOÍD, -Ă adj. care seamănă cu epiteliul. (< fr. épithèlioïde) Vezi definitia »

HIOÍD, hioide, adj.n. (În sintagma) Os hioid (și substantivat, n.) = os mic în formă de potcoavă, așezat în partea anterioară și superioară a gâtului, între baza limbii și laringe. [Pr.: hi-o-] – Din fr. hyoïde. Vezi definitia »

SEMIFLUÍD, -Ă adj. Pe jumătate fluid. [Pron. -flu-id. / cf. fr. semi-fluide]. Vezi definitia »