poșezătív, -ă, adj. (înv.; în sintagmă) pronume poșezătiv = pronume posesiv. Vezi definitia »

DISCURSÍV, -Ă adj. Care trece de la o idee la alta prin raționament. ♦ Care ține de o controversă, de o discuție. ♦ (Despre memorie) Care se dispersează, se împrăștie. ♦ (Făcut) prin discursuri; declarativ. [Cf. fr. discursif, it. discorsivo]. Vezi definitia »

TARDÍV, -Ă adj. (și adv.) care apare, se întâmplă, se dezvoltă cu întârziere. (< fr. tardif) Vezi definitia »

Comisiv, adj. – Fapta de a face, de a comite. (Fapt comisiv); comisiv ≠ omisiv. [drept civil] Vezi definitia »

ROTATÍV, -Ă adj. 1. (Despre mișcări) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice) Care poate face o mișcare de rotație; rotant. ♦ Motor rotativ = motor cu cilindrii rotativi, patentat de unele fabrici de automobile. ♦ Presă rotativă (și s.f. ) = presă de imprimat la care suportul clișeului și organul de presiune sunt cilindrice. [Cf. fr. rotatif, engl. rotative, it. rotativo]. Vezi definitia »