ALINIÉRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) alinia și rezultatul ei. 2. Linie de așezare a limitelor unei străzi, a unei piețe publice etc. ♦ Operație de jalonare a unui aliniament. 3. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente în epoca bronzului în Franța, în Anglia etc., constând din șiruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatră cioplită, înfipte vertical în pământ la intervale regulate. [< alinia, după fr. alignement]. Vezi definitia »

vâlvoáre (rar) s. f., g.-d. art. vâlvórii; pl. vâlvóri Vezi definitia »

ROSTÍRE, rostiri, s. f. Faptul de a rosti. – V. rosti. Vezi definitia »

MECANIZÁRE, mecanizări, s. f. Acțiunea de a mecaniza și rezultatul ei. – V. mecaniza. Vezi definitia »

VIZUNÍRE s. f. v. VIZUNI. [DLRM] Vezi definitia »