EUDEMONÍSM s.n. 1. Concepție, teorie morală fundată pe principiul că fericirea este binele suprem. 2. (Liv.) Năzuință a omului spre fericire. [Pron. e-u-. / < fr. eudémonisme, cf. gr. eudaimonia – fericire]. Vezi definitia »

NEOJUNIMÍSM s. n. școală estetică, inițiată de Mihail Dragomirescu, care reactualizează principiile junimiste. (< neo- + junimism) Vezi definitia »

MONUMENTALÍSM s. n. Calitatea a ceea ce este monumental; grandoare, măreție, monumentalitate. – Monumental + suf. -ism. Vezi definitia »

GALVANÍSM s.n. Acțiune a curenților electrici asupra organismului sau organelor vii. [< fr. galvanisme]. Vezi definitia »

PROLETCULTÍSM s. n. atitudine față de problemele artei și culturii, în fosta URSS, după Revoluția din Octombrie, vizibilă și în restul țărilor comuniste, care respingea întreaga moștenire culturală a trecutului, susținând că ea nu este utilă poporului, și promova ideea creării unei culturi „pur proletare”. (după rus. proletikultovșcina) Vezi definitia »