PALÉTĂ s.f. 1. Plăcuță de lemn, de obicei ovală, pe care pictorii își amestecă culorile când lucrează. ♦ (p. ext.) Denumire dată gamei cromatice specifice unui pictor sau unei lucrări. ♦ (Arheol.) Obiect de formă plată, geometrică sau animalieră, din șist, pe care se crede că erau preparate culorile. 2. Plăcuță rotundă cu mâner care se folosește pentru lovirea mingii la tenisul de masă. 3. Organ al turbinelor sau al roților hidraulice care conduce fluidul; pală mică. 4. (Mar.) Platformă folosită în porturi și pe nave la manipularea și la stivuirea unor mărfuri. [< fr. palette]. Vezi definitia »

TEREBENTÍNĂ s.f. Lichid incolor, cu miros caracteristic, care se extrage prin distilarea rășinii coniferelor, fiind întrebuințat în industrie și medicină. [Var. terbentină, terpentină s.f., terpentin s.n. / cf. fr. térébenthine, germ. Terpentin]. Vezi definitia »

INFLORESCÉNȚĂ s.f. Dispoziție, așezare specială a florilor pe lujer. ♦ Totalitate a florilor dispuse pe un lujer. [< fr. inflorescence]. Vezi definitia »

TIREOGLOBULÍNĂ s.f. Proteină complexă din glanda tiroidă, bogată în iod. [Pron. -re-o-. / < fr. thyréoglobuline]. Vezi definitia »

CONDÚCTĂ, conducte, s. f. Țeavă, ansamblu de țevi din metal, beton, lemn etc. sau instalație destinate transportului fluidelor sau materialelor pulverulente, pe un anumit traseu. ◊ Conductă electrică = conductor sau ansamblu de conductoare electrice de metal și cu lungime mare, folosit pentru efectuarea legăturilor conductive în instalațiile electrice. – Din lat. conductus. Vezi definitia »