păcinicíe s.f. (înv.) stare de pace, de liniște. Vezi definitia »

PROLANURÍE s. f. prezența prolanului în urină. (< fr. prolanurie) Vezi definitia »

DISPARÍȚIE s.f. Faptul de a dispărea; pieire, stingere; moarte. ◊ A fi pe cale de dispariție = a dispărea încetul cu încetul. [Gen. -iei, var. disparițiune s.f. / cf. fr. disparition]. Vezi definitia »

DIFTERÍE, difterii, s. f. Boală contagioasă acută produsă de bacili, caracterizată prin formarea unor membrane false pe amigdale, pe faringe sau pe laringe, prin greutate în respirație și la înghițirea alimentelor, prin febră etc.; anghină difterică. – Din fr. diphtérie. Vezi definitia »

OTOSCOPÍE s.f. Examinare a conductului auditiv al urechii cu ajutorul otoscopului. [Gen. -iei. / < fr. otoscopie, cf. gr. ous – ureche, skopein – a privi]. Vezi definitia »