Definita cuvantului signatură
SIGNATÚRĂ s. f. 1. semn pus pe prima pagină a fiecărei coli de tipar a unei cărți, care ușurează legătorului numerotarea colilor. 2. mic șanț tăiat în blocul de litere care înlesnește zețarului recunoașterea poziției ei. 3. (mat.) ă unei substituții = (pentru o substituție dată) numărul +1 dacă substituția echivalează cu un număr par de traspoziții, numărul -1 dacă acesta echivalează cu un număr impar de transpoziții. (< fr. signature)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu signatură
PIPÉTĂ s.f. Tub de sticlă umflat la mijloc și subțiat la un capăt, care se folosește pentru a lua o cantitate mică dintr-un lichid. [< fr. pipette]. Vezi definitia »
ÎMPĂRĂTEÁSĂ, împărătese, s. f. 1. Soție de împărat sau femeie care conduce un imperiu. 2. Plantă erbacee agățătoare, veninoasă, cu flori albe-verzui (Bryonia alba). ♦ (Reg.) Mutătoare (Bryonia dioica). – Împărat + suf. -easă. Vezi definitia »
GALÉNĂ s.f. Sulfură de plumb naturală, întrebuințată în special în radiofonie ca redresor la aparatele fără lămpi, la prepararea unor vopsele etc. [< fr. galène]. Vezi definitia »
BRUTĂREÁSĂ, brutărese, s. f. Femeie care fabrică sau vinde pâine; soția brutarului; jimblăreasă. – Brutar + suf. -easă. Vezi definitia »
AUREOMICÍNĂ s. f. Substanță chimică de origine vegetală, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, gălbuie, cu gust amar, puțin solubilă în apă, folosită ca antibiotic. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréomycine. Vezi definitia »