Definita cuvantului născocitură
NĂSCOCITÚRĂ, născocituri, s. f. (Rar) Ceea ce născocește cineva; plăsmuire. – Născoci + suf. -tură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu născocitură
DELAOLÁLTĂ adv. (Rar) Împreună. [Pr.: -la-o-] – De4 + laolaltă. Vezi definitia »
áură (-re), s. f. – Boare, zefir. – Mr. avră, megl. aură. Lat. (it.) aura (sec. XIX). Este cuvînt folosit aproape exclusiv de poeții romantici, și are aspect de italienism. Totuși, pare să fi fost popular în trecut, deoarece se conservă în dialecte. În Candrea-Dens., 121, apare ca cuvînt popular. Vezi definitia »
cliúmpă, cliúmpe, s.f. (reg.) ciurdă, ceată, clică, de cheflii. Vezi definitia »
FOLICULÍTĂ, foliculite, s. f. Boală de piele caracterizată prin apariția unor bășicuțe pline cu puroi la rădăcina unui fir de păr. – Din fr. folliculite. Vezi definitia »
țolină, țolini s. f. prostituată. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z