știucánă, știucáne, s.f. (reg.) știucă mare. Vezi definitia »

ALICNEÁLĂ s. f. v. lihneală. Vezi definitia »

pícsă, pícse, s.f. (reg.) 1. cutie. 2. pușculiță. 3. tabacheră. 4. vas în care se ține unsoarea pentru car. 5. corn în care se păstrează praful de pușcă. 6. stup. 7. piesă de tablă care leagă între ele foalele de suflat fumul asupra stupilor. 8. bucșă (la roata carului). Vezi definitia »

URGÉNȚĂ, urgențe, s. f. Însușirea, caracterul a ceea ce este urgent; situație care necesită o rezolvare urgentă; necesitate de a rezolva imediat o problemă. ◊ Loc. adv. De urgență = imediat, numaidecât, repede, fără întârziere. – Din fr. urgence. Vezi definitia »

secătúră, secătúri, s.f. 1. (pop.) loc secat al unei ape (unde se poate prinde pește). 2. (înv. și reg.) loc într-o pădure defrișat și folosit ca pășune sau ca ogor; curătură, seci. 3. (înv.) spațiu liber, loc gol. 4. (înv.) porțiune, element, fragment (dintr-un tot, dintr-un ansamblu). 5. (înv.) plantă sau parte a unei plante care și-a pierdut seva, germenele de viață; uscătură. 6. (reg.) boală a oilor care se manifestă prin uscarea pielii. 7. (pop.; la pl.) lucru, fapt, vorbă, afirmație etc. fără valoare, fără importanță, fără sens; fleac, nimic. 8. (pop.; deprec.) persoană lipsită de orice valoare, de caracter etc.; lichea, otreapă, oșiștie, zdreanță, sichimea, marțafoi, pramatie, pușlama. Vezi definitia »