CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -ce, adj. Evlavios, cuvios, religios, pios, smerit. ♦ (Adesea substantivat) Titlu care se dă preoților. – Cuceri + suf. -nic. Vezi definitia »

URBANÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la urbanistică; edilitar. II. s. f. știință care se ocupă cu proiectarea, construcția și estetica orașelor; urbanism (1). (< fr. urbanistique, it. urbanistico) Vezi definitia »

DELTÁIC, -Ă adj. referitor la deltă. (< fr. deltaïque) Vezi definitia »

AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -ce, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [Pr.: a-u-] – Din fr. authentique, lat. authenticus. Vezi definitia »

MEGÁRIC, -Ă I. adj. școală ~ă = școală filozofică grecească întemeiată de Euclid din Megara, care căuta să unească etica idealistă a lui Socrate cu doctrina eleată asupra existenței imuabile, susținând că singura existență reală ar fi binele. II. adj., s. m. (adept) al acestei școli. (< fr. mégarique) Vezi definitia »